Mittwoch, 13. Januar 2010

Asa a inceput...

Imi amintesc, parca a fost ieri... toti copiii se jucau, iar eu crosetam si tricotam. Eram la gradinita. Bunica mi-a pus andrelele si ghemele in mana si mi-a aratat cum sa ma joc cu ele cu folos, jucandu-ma lucram o banderola sau o paturica pentru papusi..
La 12 ani m-a cadourisit- tot buni a mea - cu o masina de cusut Ileana. Atunci am inceput sa cos fustite simple de vara si asternuturi pe pat. Pe vremea aceea nu gaseai nici macar atat.
Cand am intrat la liceu am primit de la o prietena cateva reviste Burda, in germana si maghiara, nu intelegeam nimic, insa imaginile spuneau multe. Cea mai veche pe care o am e din 1989. De fiecare data cand m-am mutat le-am luat cu mine, nu am vrut sa renunt la ele.
Eram curajoasa tare, am facut palton, geaca matlasata, sacouri captusite. Pe dos aratau groaznic, nu stiam sa le finisez, captueala era prinsa cu mana la colturi... Bunica mea draga nu mai era, nu ma mai ajuta nimeni cand era vorba de lucru de mana...

Am avut apoi din ce in ce mai putin timp, mult de invatat, apoi a venit pe lume ingerasul meu, apoi din nou scoala... Ani multi nu am cusut, nu am tricotat, nu am crosetat.
Anul trecut, vrand sa modific o bluzita, dupa cateva ore de chin la reglatul masinii de cusut am comandat o masina noua. Mi-am adus triplocul din pivnita (si pe el l-am plimbat din Romania in Spania apoi in Germania, desi nu mai coseam nu am vrut sa ma despart de el). Cautand informatii am descoperit forumul "Lucru de mana", unde am gasit nu numai explicatiile cautate, ci femei minunate, saritoare, alaturi de care am invatat foarte mult.
Mi-a revenit placerea de a coase, de data asta vazand ca se poate mult mai usor decat era cu ani in urma.
Iar acum, inainte de Craciun... pentru ca bradul meu nu a avut loc decat in fata dulapului in care imi tin lucrurile pentru croitorie si nu puteam coase, am cumparat crosete si andrele.
In foarte putinul timp liber nu mai pot sta fara sa lucrez ceva. E ceea ce ma destinde si ma deconecteaza mai mult decat orice. Chiar daca uneori nu termin ce am inceput... de fapt aici e si placerea.
Cand vreau sa lucrez ceva, termin ce mi-am propus, insa de multe ori, pur si simplu vreau sa lucrez si atat... Zilele trecute am crosetat un botosel, unul singur... Si nu ii voi face nicicand o pereche...